Întrebarea vine de obicei de la un instalator, nu de la un arhitect: ce proiect de instalații trebuie pentru autorizație. Răspunsul din anexa nr. 2 este mai mic decât se așteaptă majoritatea.
Ce conține documentația de autorizare, în ansamblu, este pe pagina PAC. Aici ne uităm doar la partea de instalații.
Principial, nu de execuție
Punctul 1.6.5.1 din anexa nr. 2 cere ca piesele desenate să prezinte soluțiile de structură și de instalații principial, prin scheme, tabele și schițe, în cazul construcțiilor încadrate în CC2 și CC3.
Memoriile tehnice de specialitate merg în aceeași direcție: descriu soluțiile principiale estimate ale diferitelor componente, structură și rezistență, instalații, după caz, plus condițiile speciale sau limitările, dacă există.
Cuvântul care face toată treaba este principial. La autorizare se arată soluția, nu execuția ei.
Ce înseamnă pentru comandă
Că un proiect complet de instalații, cu trasee dimensionate și liste de materiale, nu este ce se depune la primărie. Acela aparține fazei următoare, despre care am scris în proiectul de autorizare nu e cel de execuție.
Consecința practică este de bani și de calendar: cine comandă faza de execuție înainte de autorizație plătește devreme pentru o soluție care se poate schimba în avizare.
Pragul este clasa de consecință
Formularea de la 1.6.5.1 nu spune toate construcțiile, spune CC2 și CC3. Iar breviarul de calcul de la 1.6.4, cu scheme structurale principiale și gabaritele elementelor, este cerut la CC3 și CC4.
Clasa de consecință decide și aici, la fel cum decide dacă proiectul are nevoie de verificator, o legătură pe care am detaliat-o în verificatorul de proiecte. Prima întrebare la orice ofertă rămâne în ce clasă intră construcția, iar cine o stabilește și după ce criterii este în clasa de consecințe.
Cazul fără rețele publice
Anexa nr. 2 adaugă o condiție ușor de ratat: în lipsa unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară, se indică instalațiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă și canalizare.
Pe un teren fără racord, partea de instalații din dosar nu dispare, ci își schimbă obiectul. Sursa proprie și evacuarea devin ele subiectul pieselor.
Planul construcțiilor subterane
Tot aici intră planul privind construcțiile subterane. În anexa nr. 2 el marchează lucrările de branșamente și racorduri la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă executate pe domeniul public, are ca bază planul de situație cu situația actuală, și pe el se marchează traseele, dimensiunile și cotele de nivel pentru poziționarea căminelor, radier și capac, și a firidelor. Se realizează electronic, la acuratețea corespunzătoare scării 1:1.000 sau 1:500, în sistemul Stereo 70.
Aici este diferența de regim: restul părții de instalații se prezintă principial, iar aceasta se desenează la scară, în același sistem de coordonate ca planșele despre care am scris în planul de situație.
Atenție la sursă: formularea mai scurtă care circulă, cu amplasarea rețelelor de utilități urbane și o singură scară 1:500, este din anexa nr. 5, care este conținutul-cadru pentru desființare, nu pentru construire. Este aceeași confuzie de anexă descrisă în modelul de memoriu tehnic și anexa greșită, unde se vede și câte piese scrise cere, de fapt, partea de instalații.
Acest articol este o analiză, nu consultanță juridică. Prevederile citate sunt din Legea 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026. Verifică situația ta concretă cu autoritatea emitentă.