Verificarea tehnică a proiectului este tratată de multe oferte ca o linie fixă de deviz. Codul o leagă însă de clasa de consecință a construcției, iar pentru o parte dintre case răspunsul este că nu se face deloc.
Cine semnează fiecare piesă am discutat separat, în cine semnează proiectul. Aici este vorba despre altcineva: despre verificatorul atestat, care nu semnează proiectul, ci îl verifică.
Excepția care schimbă devizul
Articolul 440 alineatul (3) spune că, prin excepție, verificarea tehnică a proiectelor încadrate în CC1 nu este necesară, răspunderea privind respectarea normativelor de proiectare fiind exclusiv a arhitecților și inginerilor.
Articolul 441 numește acest regim verificare de nivel 1, NVP1: proiectanții își asumă răspunderea pentru proiectul întocmit, fără obligația verificării de către verificatori atestați.
Pentru CC2, articolul 442 cere verificarea de nivel 2, NVP2: o verificare amănunțită, făcută de un verificator tehnic atestat, persoană fizică sau persoană juridică autorizată, care nu a participat la elaborarea proiectului.
Regula de independență
Ea apare de două ori, ceea ce arată cât de intenționată este. Alineatul (1) al articolului 440 cere ca verificarea să fie făcută de specialiști atestați, alții decât elaboratorii proiectului. Alineatul (2) o repetă pentru persoanele juridice: verificatorul nu trebuie să fi participat la elaborarea proiectului.
Practic, biroul care a desenat proiectul nu poate să îl și verifice, nici prin altcineva din aceeași structură.
Ce verifică, de fapt
Articolul 442 alineatul (4) enumeră elemente obligatorii, iar primul este cel mai ușor de subestimat: datele de intrare, adică inclusiv corectitudinea încadrării în clase de consecință, ipotezele de calcul, combinațiile de încărcări și valorile coeficienților parțiali de siguranță.
Cu alte cuvinte, chiar încadrarea care decide dacă ai nevoie de verificator este ea însăși un lucru pe care verificatorul îl verifică. Dacă încadrarea inițială a fost greșită, se vede aici.
Termenul de zece ani, și ce trece dincolo de el
Articolul 446 spune că verificatorul tehnic atestat răspunde zece ani de la predarea sau recepționarea construcției pentru concluziile verificărilor. Iar după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare în vigoare la data realizării ei.
Răspunderea nu este uniformă: la NVP2 este limitată și proporțională, suprapunându-se cu cea a proiectantului numai pentru ceea ce a verificat. La NVP3 și NVP4 este avansată.
Ce merită întrebat la ofertă
În ce clasă de consecință intră construcția și cine a stabilit încadrarea. De acolo rezultă dacă verificarea este obligatorie, cine o poate face și cât durează răspunderea. Cum se stabilește clasa, și de ce nu poate fi aleasă în jos, este în clasa de consecințe. Ce conține documentația de autorizare este pe pagina PAC, iar despre faza care urmează autorizării am scris în proiectul de autorizare nu e cel de execuție. De ce codul definește verificarea prin interdicții, și nu prin atribuții, am discutat în independența definită prin ce nu ai voie.
Acest articol este o analiză, nu consultanță juridică. Prevederile citate sunt din Legea 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026. Verifică situația ta concretă cu autoritatea emitentă.