Cererea de autorizație are o anexă pe care nu o completează solicitantul. Formularul F_A_01 spune direct, sub titlu: anexa tehnică se întocmește de proiectantul documentației. Este locul unde proiectul devine cifre, iar una dintre ele se greșește sistematic.
Ce se completează și când
Anexa nu se completează integral de fiecare dată. Formularul împarte explicit: punctele de la 2 la 9 se completează pentru clădiri și pentru intervenții asupra clădirilor existente, iar punctele de la 10 la 13 pentru amenajări și lucrări inginerești. Pentru o amenajare care cuprinde și clădiri, se completează și primul bloc.
Asta înseamnă că un dosar de împrejmuire sau de racord nu are aceleași rubrici ca unul de casă, deși pleacă de la același formular.
Punctul 3, cu trei coloane și patru rânduri
Tabelul de suprafețe are trei coloane: suprafață construită, suprafață desfășurată, suprafață utilă. Pe verticală are clădiri existente, cu două subrânduri, desființate și menținute, apoi clădiri propuse, apoi totalul.
Rândul de total nu este liber. Formularul îi tipărește formula între paranteze: menținute plus propuse.
De ce nu intră existentele în total
Este cel mai ușor de greșit rând din anexă, pentru că instinctul spune că totalul adună coloana. Nu o adună. Clădirile existente apar în tabel ca să se vadă de unde pleci, iar din ele o parte se desființează și o parte rămâne. După lucrare, pe teren se află ce ai menținut plus ce ai construit. Exact asta cere rândul de total.
Dacă aduni existentele în total, numeri de două ori partea menținută și o dată în plus partea pe care urmează să o demolezi. Rezultatul nu se potrivește nici cu planul de situație, nici cu indicatorii, iar dezacordul se vede târziu, la verificare.
Un dosar fără desființări are subrândul desființate gol și un total care coincide numeric cu suma simplă. De aceea greșeala nu se manifestă la casele pe teren liber și apare abia la intervenții.
Ce mai stă în aceeași anexă
Punctul 2 ține datele amplasamentului, inclusiv retragerile minime față de aliniament și față de cele trei limite, plus procentul de ocupare și coeficientul de utilizare, fiecare cu rând de existent și rând de propus. Punctul 4 este fișa clădirii, câte una pentru fiecare imobil.
Punctul 6 adună utilitățile, garajele și parcajele, și amenajările exterioare: alei carosabile inclusiv parcaje la sol, alei pietonale, alte platforme la nivelul solului, parcaje pentru biciclete, spații verzi, și arborii, numărați pe trei situații, tăiați, menținuți și plantați.
Punctul 9 este comunicarea în registru, cu NIS-ul atribuit sau confirmat și codul de investiție, subiect tratat în registrul național al construcțiilor.
Unde se vede o anexă completată prost
Cifrele de aici nu rămân în anexă. Ele se compară cu planul de situație, subiect din planul de situație, și cu regimul din certificatul de urbanism. Cine verifică proiectul și cât de departe merge verificarea depinde de clasa de consecințe.
Formularele noi și diferența față de ce circulă pe site-urile primăriilor sunt în formularele s-au schimbat. Lista pieselor cerute pentru cazul tău vine prin certificatul de urbanism, descris pe pagina despre certificatul de urbanism.
Un rând care se verifică în zece secunde
Înainte să pleci dosarul, uită-te la rândul de total din punctul 3 și verifică o singură operație: menținute plus propuse. Dacă acolo apare suma tuturor rândurilor de deasupra, anexa spune altceva decât proiectul.
Acest articol este o analiză, nu consultanță juridică. Formularele citate sunt din Ordinul 975/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 711 bis din 26 august 2026. Verifică situația ta concretă cu autoritatea emitentă.