Studiul topografic este piesa peste care se desenează restul. Când vine incomplet, nu pică o singură planșă, ci tot ce se sprijină pe ea, iar corectura înseamnă de obicei o a doua ieșire pe teren.
Ce cere planul de situație desenat peste el am scris în planul de situație. Aici ne uităm la măsurătoarea de dedesubt, care are propriile condiții, în articolul 265.
Nu face parte din proiect, este documentație complementară
Articolul 265 alineatul (1) așază studiile de specialitate într-o categorie separată: documentații complementare, solicitate prin certificatul de urbanism, a căror elaborare sau obținere cade în sarcina solicitantului autorizației. Nu sunt piese pe care le produce proiectantul din birou, sunt lucruri pe care le comanzi.
Alineatul (2) le enumeră fără ca lista să fie limitativă, iar studiul topografic este litera d). Vecinul lui de listă, studiul geotehnic, este litera a), subiect pe care l-am tratat în studiu geotehnic sau expertiză.
Trei condiții care se verifică înainte de conținut
Litera d) pune trei filtre înainte să ajungă la ce trebuie să conțină studiul.
Întâi, sistemul: coordonate Stereo 70. Al doilea, cine îl face: o persoană autorizată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Al treilea, și acesta este cel care surprinde: studiul trebuie recepționat de ANCPI, prin oficiile și birourile teritoriale competente.
Recepția nu este semnătura topografului. Este un pas administrativ separat, cu propriul termen, iar un studiu corect tehnic dar nerecepționat nu îndeplinește condiția. Este cea mai ieftină verificare pe care o poți face pe un dosar și se face uitându-te după numărul de recepție, nu după ștampilă.
Ce trebuie să apară pe el
Restul literei d) este o listă de teren, nu de birou. Studiul se identifică prin numărul cadastral pentru care a fost emis certificatul de urbanism, indică relieful, și descrie parcela prin elementele topografice determinante: suprafață, lungimea laturilor, unghiuri.
Peste asta, legea cere explicit și:
- poziția și înălțimea la coamă a calcanelor limitrofe
- poziția reperelor fixe și mobile de trasare
- elementele rețelelor de utilități, subterane și aeriene
- căminele de racord și branșament
- stâlpii de electricitate și de iluminat
- împrejmuirile, cotate pe verticală
- arborii cu cote relevante
Înălțimea la coamă a calcanului vecin este elementul care trimite cel mai des echipa înapoi pe teren. Nu se măsoară din stradă și nu se deduce dintr-o ortofotoplană, dar fără ea nu se poate demonstra alinierea la cornișă și nu se poate desena corect racordarea la calcan.
Unde se vede lipsa
Într-un dosar, un studiu topografic subțire nu se semnalează singur. Se vede mai târziu, în două locuri: în planul de situație, care nu poate arăta ce nu a fost măsurat, și în discuția despre încadrarea în regulament, unde lipsesc tocmai cotele vecinătăților. Cât de departe merge verificarea acelor piese depinde de clasa de consecințe.
Lista de studii cerute pentru cazul tău vine prin certificatul de urbanism, subiectul paginii despre certificatul de urbanism. Pe aceeași listă stă o piesă nouă, raportul de conformare NZEB.
O comandă, nu o formalitate
Studiul topografic se comandă devreme, pentru că întârzie totul dacă vine târziu, și se verifică pe trei lucruri care nu au legătură cu calitatea desenului: sistemul de coordonate, autorizarea celui care l-a făcut și recepția ANCPI. Abia după ce trec astea are rost să te uiți la ce conține.