Una dintre promisiunile Codului urbanismului este uniformizarea. Este adevărată pe jumătate, iar cealaltă jumătate este scrisă tot în cod, explicit. Cadrul general este pe pagina despre Legea 169/2026.
Întrebarea utilă este unde trece linia dintre cele două, și ce faci cu ea.
Linia, pe scurt
Devine la fel peste tot: termenele, articolele 257 alineatul (4), 273 alineatul (1), 269 alineatul (9) și 271 alineatul (1); lista avizelor, elaborată de minister și aprobată prin ordin, articolul 257 alineatul (5); și interdicția de a cere avize „care nu au temei legal și tehnic în raport cu obiectul lucrărilor de construire”, articolul 266 alineatul (4).
Rămâne local: dacă există comisie de acord unic, obligatorie doar la județ, municipii și sectoarele Bucureștiului, articolul 305 alineatele (1) și (2); cum funcționează, prin regulamente proprii și protocoale, articolul 307 alineatele (1) și (3); trei taxe opționale, articolele 273 alineatul (2), 308 alineatul (3) și 576 alineatul (4); și dacă primăria are platformă digitală proprie, articolul 137 alineatul (2).
Interdicția de la 266 alineatul (4) este partea subestimată
Judecata noastră începe aici.
Dintre toate uniformizările, aceasta este singura cu efect imediat asupra unui dosar concret. Celelalte sunt termene, iar un termen se respectă sau nu. Interdicția de a cere un aviz fără temei este altceva: este o limită de fond pusă discreției locale, invocabilă de tine, în scris, la depunere.
Practic, transformă o negociere într-o întrebare cu răspuns verificabil. Nu mai este „așa cerem noi”, ci „care este temeiul legal și tehnic al acestui aviz, raportat la lucrarea mea”. Este o schimbare de sarcină a probei, iar credem că valoarea ei se va vedea abia când primii solicitanți o vor folosi ca atare.
De ce credem că diferențele se vor adânci înainte să se reducă
Codul dă două termene de organizare și amândouă sunt scurte: 45 de zile lucrătoare pentru comisii, articolul 576 alineatele (1) și (2), și 120 de zile pentru actualizarea procedurilor de avizare, articolul 583 alineatul (4).
Un termen scurt aplicat neuniform produce, previzibil, rezultate neuniforme. Primăriile cu structură de specialitate consolidată vor avea regulamentul scris la timp. Cele fără el vor ajunge la convenția cu consiliul județean din articolul 305 alineatul (3), care este soluția corectă din text, dar adaugă un actor și o semnătură într-un lanț care tocmai a fost scurtat.
Iar articolul 306 litera e) descrie deschis intervalul: până la operaționalizarea ghișeului unic, autoritățile lucrează „fie prin platforme digitale proprii, fie prin intermediul poștei electronice de la secretariatul propriu”. Acesta nu este un vid de câteva săptămâni. Este, prin articolul 139 alineatul (8), regimul următorilor ani, despre care am scris în articolul despre ghișeul unic.
Perioada în care fiecare primărie își scrie singură procedura este exact perioada în care practica locală se sedimentează. Ce se așază acum se va cere și peste cinci ani, indiferent ce spune platforma națională.
Cele patru întrebări care îți schimbă calendarul
Aceasta este partea utilă, în opinia noastră. Întrebările de pus la primărie nu mai sunt despre ce documente vor. Documentele sunt aceleași peste tot acum. Întrebările sunt despre organizare.
Există comisie de acord unic aici, sau se merge pe convenție cu județul. Dacă se merge pe convenție, dosarul tău traversează două instituții, nu una.
Există regulament aprobat, și pe ce protocoale. Un regulament publicat îți spune componența comisiei, deci cine trebuie convins, deci ce riscă să întârzie.
Există taxă specială pentru urgență și pentru acordul unic. Amândouă sunt opționale, deci existența lor nu se deduce, se verifică.
Se lucrează pe platformă proprie sau pe email. Diferența decide dacă ai o urmă a depunerii sau un mesaj trimis.
Patru întrebări, toate cu răspuns public, niciuna despre conținutul dosarului. Despre termenele care rezultă am scris în ordinea pașilor, iar despre ce s-a abrogat, în inventarul abrogărilor.
Indicatorul public de urmărit
Câte primării au publicat efectiv regulamentul comisiei de acord unic până la sfârșitul lui 2026. Este cel mai bun indicator public despre cât de repede se aplică partea de organizare a codului, și singurul pe care îl poate verifica oricine, fără să depună un dosar. O diferență locală are însă o explicație scrisă în cod, nu în bunăvoință: cine emite autorizația de construire. Iar ce trebuie să publice fiecare primărie, oricum, este în lista publică a autorizațiilor.
Acest articol este o analiză, nu consultanță juridică. Prevederile citate sunt din Legea 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026. Verifică situația ta concretă cu autoritatea emitentă.